povesti, stari si cuvinte

stiu ca ploua si din partea mea ar putea foarte bine sa ninga, sa tune si sa fulgere si tot nu mi-ar putea sterge zambetul de pe fata.

zambet de fericire pura cum nu cred sa fi simtit vreodata pana acum.

si asta pentru ca am petrecut cu emotii din cele mai diverse si mai noi, 20 si ceva de oameni frumosi stransi la o masa maaare intr-o carciuma in care ma simt ca acasa, cadouri frumoase, tort, la multi ani-uri treze si din suflet, corul magarilor veseli si beti mai pe la spartul targului, o buburuza facuta special pentru mine, niste cuvinte soptite-n ureche si transformate apoi in cateva ore de discutii MARI de tot, niste prieteni exraordinari care stiu ca ma vor ierta ca am fost putin absorbita de iubit, 2 ore de somn si-o luam de la capat.

in seara asta la serviciu cu niste oameni draguti si noi fata de care inca ma simt putin straina dar cu care sunt foarte dispusa sa impart din fericirea mea.

si inca simt ca mai urmeaza ceva…pam, pam.