povesti, stari si cuvinte

Viitoarea madamme Dakhli este o mademoisella frumoasa si cuceritoare cu cele mai fistichii povesti de-amor din cate mi-a fost dat sa cunosc in amanunt pana acum.

Respectiva mademoisella a avut inca de pe la mult prea fragede varste preferinte pentru barbati exotici si de-asta nu putem sa notam in palmaresu-i decat vreo doi-trei cetateni romani relevanti.

Povestile ei au fost intotdeauna interesante, periculoase, aventuroase si-asa mai departe mai ales daca stam sa ne gandim ca pana si cele mai banale au avut la un moment dat macar un element de spectaculozitate.

Revenind la prezent, mademoissella de care vorbesc era- la ultima noastra cafea- in inima unui secretar de stat si om de afaceri din Dubai care-o iubeste prin calatorii de vreo 4 ani si in a unui indian cunoscut tot in Dubai care-o iubeste cu diamante de vreun an. Asta daca nu punem la socoteala domnul iute la manie dar si la-nsuratoare din Romania care o iubeste cu pauze, certuri ,ascunzisuri si inele de vreo doi.

Complicat si obositor. Se prescriu vacante linistite in Tunisia sa se relaxeze domnisoara suspecta de surmenaj sentimental.

Dar cum calmul nu ni se potriveste, mademoisela-n cauza se-amorezeaza de-un biet bucatar, vorba cantecului. Localnic, bineinteles.Se consuna povestea de dragoste cu mari sanse de aventura si se lasa-n urma pentru a reveni la afaceri mai serioase cu tehnologie moderna si marfa de jdemii de euro prin Istambul cu indianul. Afaceri bune, vacanta proasta, nervi intinsi la maxim.

Se cere Tunisia din nou.

Si-uite asa o aventura de vacanta se continua cu o alta aventura, planificata de data asta, iar o experienta sora cu moartea prin desertul tunisian o face pe mademoisella sa realizeze ca viata-i scurta, pe maestrul bucatar s-o ceara de nevasta si pe ea sa spuna fraca DA.

Urmeaza o alta calatorie in Tunisia mai prin primavara in care se vs produce evenimentul, dupa care se va transporta in tara proaspatul sot si o nunta aici mai la vara dupa ce se vor fi hotarat detaliile si mai ales dupa ce mirii vor fi apucat sa petreaca mai mult de doua saptamani impreuna.

Sau cel putin asta e planul acum. Dar cu viitoarea madama Dakhli nu se stie niciodata.

din varii motive, irelevante oricum, textul( scris pe tema ” cu ce te-ai ales dupa ultima despartire”) care a declansat toata povestea cu cinismul si multe altele n-a aparut niciodata la mine pe blog. a avut un link timid la un moment dat dar n-a aparut aici. Cred ca e timpul:

Golul de la chei

totul a inceput cand maria si-a amintit intamplator, intr-o poveste stupida fara tema data, un lucru petrecut cu mult timp in urma pe care la momentul respectiv il sugrumase prea strans in context.
si cum nici contextul nu era cel mai fericit…maria o lasase acolo. mai strans ca un cocon si mai neiubit ca o molie.
pana in dimineata aceea cand aproape ca simti durerea fizica a respetivei amintiri. tot ii era atat de clar…camera lui…patul a carui textura nu-i placuse niciodata, ora mult prea matinala pentru viata ei boema de-atunci, lumina si mai ales trasaturile fetei lui in momentul acela.
era o dimineata superba care urmase unei seri caldute si-aproape tipice si unei nopti cu scantei, complimente si promisiuni.

in dimineata aia el alese calea cea mai usoara si cea mai cruda de a-i spune ca globul de cristal in care se bagasera era facut de fapt din cea mai fina panza de paianjen. o tesatura nici macar abila al carei unic scop era acela de a-l proteja pe el de Vina.

atunci Maria afla.

cu ultimele forte mima cel mai fals zambet si facu cea mai ipocrita urare incercand sa vorbeasca mult si prost ca sa nu izbucneasca in lacrimi.

revolta vestii o impiedica sa fie macar afectata de moment in sine…

Atatea povesti vad in tine

din ele multe-s frumoase, poate

cu printi si printese caline

si lire de basm fermecate.

De stai tu acum langa mine,

pornit sa-mi insiri cate-n stele

gandeste-te un pic mai bine,

lasa-mi doar urme pe piele.

Urme adanci lasa-mi si-n suflet,

sa pot sa te cred ca iubesti

si iti promit intr-un scancet

ca timp vom avea de povesti.

e foarte ciudat si in acelasi timp extrem de placut cum se-ntampla sa apara in viata noastra, chiar si pentru o zi sau o seara, oameni care ne-aduc atat de multe si despre care apoi povestim cu-atata placere.
stateam in seara asta cu cea mai veche prietena a mea si m-am trezit povestindu-i o mie de inatamplari si cu toate astea am sentimentul ca am vorbit despre o singura persoana, ca am facut exact ceea ce imi spusese ca voi face, respectiv ca l-am facut celebru.
si da, l-am facut si voi striga lumii intregi mult timp de-aici inainte numele lui, pentru ca momentul lui merita.
si poate si el.

this is for you.