update

cinci zile minunate acasa in care nu am facut ABSOLUT nimic. am stat, am mancat, am dormit, am mai stat putin, am vazut toate filmele proaste de la televizor si noroc c-am mai apucat sa mai vorbesc cu un om-doi  ca asa am apucat si eu sa povestesc(si sa realizez in acelasi timp) de ce dracu eram asa de obosita.

pai pentru ca dupa 6 luni moarte clinica am ajuns in trei de extrenuare completa. m-am mutat de la mircea(hai cu inima sfasiata, au) , m-am mutat in casa noua(hai cu temeri, au), m-am obisnuit cu viata cu iulia(pana a plecat, au), am plecat de la un job minunat(jai cu regrete, au), m-am mutat cu ioana(hai cu obisnuitu), m-am apucat de muncit cu niste oameni simpatici si energici(hai cu munca, hai cu munca, AU).

ca sa nu mai vorbim de domnii – si aferentele lor povesti-trecuti pe la mine prin vizita in timpul asta;si de iesirile, concertele,petrecerile si cafelele din rastimp.

dupa cum spunea cineva, traiesc!

daca stau bine sa ma uit la ele, nici nu sunt cine stie ce de evenimente si daca stai sa te gandesti la lucruri importante sau grave, mi se par niste prostioare.

dar vorba ceea, ca femeia, ia de le ia pe toate odata si in tragic si in graba si stai si te-ntreaba de ce nu mai intelegi-nici tu nici nimeni-nimic.

asa ca se cerea niste somn, niste rasfat de la mama si niste cozonac cu lapte .

nici macar de revelion nu am avut nici un fel de chef, asa ca dupa convocarea unei stari de urgenta am concluzionat ca mergem in barfly, fara rezervare, fara masa, fara planuri si fara asteptari.

avand in vedere ca tot ce imi doresc cel mai mult de la anul asta e sa moara dracu odata, mi-e sincer indiferent unde-l ingrop atata timp cat sunt cu niste oameni iubiti si frumosi.

am zis!

LISTA

si pentru ca tot am timp si pentru ca tot vreau sa scriu asta de mult :

1.NU imi spune NIMIC important prin e-mail, sms, fax, porumbel calator sau semnal de fum. De-aia se-ntalnesc oamenii fata in fata.

2.NU te baga in relatia cu prietenii mei.

3.NU imi lua ochelarii de pe nas. sunt acolo cu un scop si nu ma intereseaza nici daca iti sta bine cu ei si nici daca iti pot tine mai bine parul. NU VAD!!!

4.NU ma intreba, imediat dupa, daca a fost bine. E posibil sa te mint.De draci.

5.NU ma intreba nici al catelea esti si nici cat de bun esti, comparativ. Si aici e posibil sa te mint. Tot de draci.

6.NU uita sa imi raspunzi la telefon sau sa ma suni daca vezi un apel. aveam ceva de comunicat atunci si sansele sunt mari sa am in continuare.

7.NU te invita la cafelele mele. Te invit eu …

8.NU ma obliga sa iti impartasesc pasiunile si nu fii ipocrit in legatura cu ale mele. Daca se-ntampla, e foarte bine; daca nu … e absolut functional.

9.NU-mi spune ca n-o sa ma-nseli, ca NU te cred.

10. Si daca tot ai facut macar o parte din toate astea, te rog, NU le repeta!

cu soare

craciun demn de familia olteanu : cu trezit in zbierete de frate nebun, cu mama invartindu-se printre platouri si oale, cu desfacut de cadouri -LCD 20 ” bucata, bluza de craciunita, set de ceai si alte cateva ce vor sa vie cand ajung la magazin si-ncep sa ma-mbie –  cu tata printre tuicile si aferentele plase … cu nebunie.

ca de obicei.

mai o vizita la bunici, mai una la tara la fini unde canutele de tuica fiarta te fac sa uiti cat de sarata era pastrama si ca de la gratar mirosi subit ca o frigaruie. cu povesti si amintiri si oameni nebuni certandu-se pe te miri ce.

cu familia mea usor disfunctionala pe alocuri, ca orice familie care se respecta.

si cu soare, soare de martie usor confuz si palid.

Draga Mos Craciun,

am fost un copil cuminte cu anul 2008 desi el n-am vrut sa fie prieten cu mine. ba dimpotriva, s-a purtat urat si m-am impins de cateva ori de-am si cazut si m-am si julit.

din cauza asta vreau sa te rog, draga Mosule, sa faci cumva sa se termine 2008 mai repede.poti sa  imi pui praf de somn in vinul fiert, sa rupi niste foi din calendar…nu stiu…fa ceva, orice!

alte cadouri nu mai vreu pentru ca nu vreau sa fii ocupat…asa ca astept!

multumesc.

acasa

dupa un week-end ABSOLUT haotic si un inceput de saptamana asisderea, mi-am luat cutiouiul plin cu bunatati primit cadou de craciun si fratele, de o aripa si am plecat la mama acasa.

unde incerc sa fie cald si bine, incerc sa fac sa fie liniste, incerc sa ma amuz cat pot de tare de bradul kitsch rosu-auriu pe care insami l-am executat… in princpiu incerc.

sa simt un pic de pamant sub picioare, sa creez un pic de timp in care sa ma pot gandi la CEVA, orice, sa m-apuc de undeva…trei luni de confuzie dupa sase de haos sunt un pic prea mult pentru sufletul meu.

sper sa pot in sfarsit sa apuc sa ma gandesc si sa scriu doamne-iarta-ma macar aici toate cele 15.000 de chestii din capul si din sufletul meu ca poate-poate, doamne-ajuta, se-aseaza si ele.

pana atunci ne luptam cu migrenele si cu tendintele de supradoza de pain-killers.

dar e cald.

Petrecerea de Craciun

vineri a fost o seara speciala, absolut frumoasa si foarte plina de emotie. am fost la petrecerea de craciun de la fostul meu job, de la fostii mei colegi, de la fostele scari pe care imi beam cafeaua in fiecare dimineata si carora le-am dus dorul.

 o petrecerea cu oameni frumosi si nebuni, cu karaoke dus un pic peste limita bunului simt, cu multe alcoale, cu mult dans si cu multa veselie. dar si cu multe regrete, cu multe nostalgii si cu un pic de stanjeneala p’ici pe colo, prin colturi.am dansat ca nebuna de nu-mi mai puteam scoate singura cizmele cand am ajuns acasa, am ras si m-am simtit atat de bine.

incercand tot timpul sa nu-mi fut haiul cu nostalgii si regrete tardive.

Petrecerea de Craciun numarul doi din nefericire nu exista, oamenii cu care lucrez acum nu au initiative de genul asta si e pacat.

Petrecerea de Craciun numarul trei va fi cu siguranta acasa. cu ai mei si cam atat si cu mine intr-o lipsa totala si acuta de chef de asa ceva.

Si iata ca POATE in sfarsit si anul asta sa se termine dracu odata.

Permanent

…cam asa sunt nervii mei facuti in ultima perioada in care traiesc putin si prost.si asta pentru ca iata-ma angajata intr-un alt proiect pe care nu prea il simt dar pe care il tratez ca fiind cel putin copilul meu. si ia si munceste si du-te si-nvartete si lipeste-ti telefonul de ureche si lentilele de monitor.

toate astea in timp ce eu nu mai apuc neam sa am o viata persoanala dar apuc sa fiu oarecum o mica partea din a altora. ceea ce nu e rau dar nici acelasi lucru. aseara a fost prima data in foarte mult timp in care am facut ceva pentru mine: respectiv mi-am oferit o seara relaxanta cu un om frumos.

in rest, vorba aceea, mai nimic.

niste dramutze, un 15 trecut, niste sarbatori pe care nu le simt mai deloc, la care nu am avut timp sa ma gandesc, niste cadouri pe care n-am apucat sa le iau…in principiu multe lucruri pe care nu le-am facut.

dar macar ma bucur mult ca in 7 luni jumate o sa fiu nasica/mosica/matusica si tot ce mai poate avea un copil.copilul mademoiselle-ei Dakhli care intre timp va deveni, cel mai probabil, Madamme Cum-Dracu-Il-Cheama-Pe-Tatal-Copilului-Ei.

pe fuga

nu mai apuc absolut deloc sa mai scriu nimic desi daca stau bine sa ma ganesc mi sau intampat atat de multe lucruri in ultima vreme incat nu-mi ajunge o ora sa il inebunesc pe mircea cu povestile pe doua saptamani.

n-am timp sa mai fac nimic, nu mai am timp sa ma gandesc, nu mai am timp decat sa ma plang ca nu mai am timp.

lasand la o parte ca cel mai relevant lucru facut pentru mine a fost cumpararea de 2 bucati fulare ieri in pauza dintre o alergatura si o cafea, in rest sunt atat de impartita intre atat de multi oameni care dintrun motiv sau altul imi stau in gand si in preocpari. mai o despartire, mai o drama, mai o sarcina, mai o prima pagina, mai niste ganduri, mai un frate-miu cu tot ce inseamna asta. nu ma plang pentru ca nu ma obliga nimeni si nici nu as vrea sa stau acasa si sa ma plictisesc. chiar nu ma plang.

asa ca asa pe fuga cum sunt acum,nu am decat sa fug din nou si sa sper ca ajung maine la o piesa de teatru de drag. Blasted se numeste ea si am niste mici dubii in ceea ce o priveste dar mai incerc o data.poate a doua oara e cu noroc.

antipanica ce-a fost

foarte misto concertul de-aseara, asa cum prevazusem. a iesit un show bun, cu un concert animat si vesel, cu niste oameni pusi pe distractie si niste emotii aferente.

a fost destul de plin clubul, destul de mixt grupul de oameni- ca intotdeauna in fabrica- si foarte multa presa. ceea ce ma bucura sincer. inseamna ca oamenii sunt curiosi de un proiect nou si bun care promite multe. baietii o sa mai aiba niste concert in urmatoarea perioada la care vreau sa mai ajung.

are ceva muzica asta pe care o am si-acum in casti. are un tonus bun, tocmai bun pentru o zi in care ti-e somn de crapi si te doare capul de zici ca te-a calcat trenu si mai esti si mahmur.

o sa trebuiasca sa fac un pact cu ioana sa nu-mi mai dea de baut ca iar am spart incredibil de multi bani; cu diferenta ca de data asta s-a si prins.chiar bine.

iar noul meu cd cu autograf de la domnul artist si ai lui colegi a meritat cu prisosinta.

ANTIPANICA

se pare ca in ultima vreme fac ce fac si ma vad cu draga mea colega de apartament mai mult la munca ei decat in bucataria noastra. si asta pentru ca dupa ce duminica am fost la concertul byron in seara asta ma duc si drag si din tot sufletul la concertul antipanica al baietilor de la el negro.

el negro revine pe piata cu forte noi si proaspete, cu un bogdan nou si imbunatatit cu croseta de o domnisoara facatoare de dread-uri, cu un eveniment concept ANTIPANICA despre care sunt sigura ca va iesi foarte bine si…cel mai important: cu un album foarte bun.

Antipanica se numeste el albumul iar melodia Lasa-ma are si videoclip si forta de hit. mie, cel putin, imi canta-n cap de cand am auzit-o. ca si ploaia, de altfel.

o sa vad un concert, o sa imi iau un album bun – myspace-ul a fost suficient doar pana acum- o sa vad oameni frumosi si sper sa prind un pic din energia unei muzici pe care am descopert-o recent dar care are marele avantaj de a binedispume instantaneu.

plus bucuria revederii fostilor colegi de care mi-e dor al dracu.

asa ca antipanica imi face programul in seara asta. pentru ca e panica!